Primăvara intrase pe bariera orașului ascunsă în pelerina nopții și fără veste, cu ploi repezi, să spele copacii și acoperișurile de albul murdar al zăpezii și să gonească de pe maidane în stoluri, cum veniseră ciorile.
Afară era un zvon ca o fugă de pitici cu clopoței minusculi în ciucurii de la opinci. Ascultam pentru întâia oară pământul respirând adânc, ca un muncitor în somn, fără vise, în ajun de sărbătoare. Se desfăceau în ploaia caldă bulgării înghețați, ca mugurii și se înalță spre cer, din țărână și copaci, un neastâmpăr pretutindeni, în care se împletise mersul ca un fir de paing al găzelor, cu dansul despletit al sălciilor.
Urcă în mine și în copacul pititc de la geam, viața-n forța ce avea să despice în curând, cu sabia firului de iarbă, piatra.
Afară era un zvon ca o fugă de pitici cu clopoței minusculi în ciucurii de la opinci. Ascultam pentru întâia oară pământul respirând adânc, ca un muncitor în somn, fără vise, în ajun de sărbătoare. Se desfăceau în ploaia caldă bulgării înghețați, ca mugurii și se înalță spre cer, din țărână și copaci, un neastâmpăr pretutindeni, în care se împletise mersul ca un fir de paing al găzelor, cu dansul despletit al sălciilor.
Urcă în mine și în copacul pititc de la geam, viața-n forța ce avea să despice în curând, cu sabia firului de iarbă, piatra.
