Cum aș putea spune eu însumi, de vreme ce nici eu nu știam?
Un copil cânta cu ochii în soare.
"Destinul meu începe mizer într-o mahala cu nume rușinos. Închid ochii și revăd decorul, ca un desen în cărbune peste care a trecut, apăsat, mâna unui copil nebunatic. Eram o gânganie cu picioarele goale prin praf. Trăiam ca o pasăre... Ale mele erau maidanele, să le cutreier..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu