duminică, 18 octombrie 2009

Nu-i aşa că e frumos ?


Nu-i asa ca e frumos ?
Ce? Tot ce e in jurul nostru. Am incercat odata sa imi imaginez totul fara oameni...natura simpla. E singurul lucru pur. Ca si cerul, luna, stelele...tot. Luna stigmeaza cosmosul cu magia ei, puterea ei demonica prinde toate elementele intr-o complexitate malefica, aduna in noapte dorurile si suferinta lumii...ca un imens proces chimic.
De odata te simti martor ocular al creatiei...esti prins in hora sferelor ceresti si asculti muzica. "Muzica nu inseamna nimic daca audienta nu aude." (Marcel Proust)
As spune ca natura e oarecum strivita de lume, iar daca ne-ar fi scarba de ceva nu e decat o scarba de noi insine. Tot ce in jur merita mai multa atentie, dar cine vede mai incolo de perdeaua care acopera ceea ce intradevar ne-ar face mai buni, mai fericiti?
Se spune ca fericirea e atat de rara fiindca poate fi atinsa numai dupa batranete, la varsta senilitatii. Nu cred. Lucruri mari iti pot aduce fericirea...o iubire impartasita, o prietenie adevarata, dar si lucruri mici.

Gaseste bucuriile in lucruri mici !

Un comentariu:

Gelu Vlasin spunea...

imi place...suna interesant :)