Arta de a te strecura?

De ce să fim ipocriţi, toţi dorim să reuşim în viaţă, toţi dorim să ajungem ceva sau cineva, oameni respectaţi de semenii noştrii pentru ceea ce facem în timpul vieţii, pentru ceea ce lăsăm în urma noastră.

Totul după meritele personale.
Se bucură de răsplată cel ce o merită pentru munca, talentul, seriozitatea şi cinstea dovedite.
Este important pentru tânărul care îşi toceşte coatele pe cărţi ani în şir să ştie că, după ce termină şcoala sau facultatea respectivă, locul lui în societate este rezervat.
Dar nu sunt puţine nici cazurile când se întâmplă să descoperim, nu fără stupoare, atunci când pornim în viaţă, că locul nostru, pe deplin meritat este ocupat de altcineva, pe nemerit. De fiul cuiva, de nepotul cuiva, de o lichea, de un "şmecher" care a ştiut să se linguşească, de unul lustruit la suprafaţă, dar incapabil.

Te întrebi: Cum au reuşit? Au ei oare o tehnică specială, o artă de a învinge?
Viciile se adaptează la mediu ca virusurile şi microbii.

Ce avem de făcut împotriva mediocrităţilor, cum să facem să-i punem pe treabă şi, mai ales, la locul lor, adică să nu ocupe locurile valorilor reale?

Toţi dorim să reuşim în viaţă, toţi dorim să ajungem ceva.
Dar, pentru a traduce acest principiu în realitate, fiecare trebuie să acţioneze în acest sens.